Vocabularul fundamental si masa vocabularului :
- | Afiseaza codul
I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici.
- | Afiseaza codul
DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun, necinstite, incapabil, împăduri, înnoda, dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicat -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intra- intramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": trans- transoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tele-; etc. 2. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic); frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului), deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: - diminutivale, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş), -cioară (mescioară), -el (băieţel), -ică (rămurică), -ioară (bolnăvioară), -uleţ (ursuleţ), -uş (bebeluş), - uţă (căsuţă) etc. - augmentative, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: - an (băietan), -andru (copilandru), - oaie (căsoaie), -oi (măturoi, băietoi) etc. - pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): - ărie (rufărie); -ăraie (fumăraie), -et (brădet), -ime (tinerime), -iş (tufiş), -işte (porumbişte) etc. - pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): - agiu (camionagiu), -ar (fierar), -aş (cosaş), -er (oier), -ist (fochist), -tor (judecător) etc. - pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) - al (săptămânal), -ar (inelar), -aş (mărginaş), -at (pistruiat), -bil (locuibil) - iu (auriu), -cios (mâncăcios), -os (lemnos) etc. - pentru denumirea instrumentului: - ar (cenuşar), -ător (tocător); - niţă (zaharniţă) etc. - pentru denumirea unei noţiuni abstracte: - anţă (cutezanţă), -ărie (copilărie), - ătate (singurătate), -eală (greşeală), - ie (sclavie), -ime (isteţime), -inţă (folosinţă), -ism (huliganism), -ură (arsură) etc. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte), -iş (grăpiş), -âş (tărâş) etc. b) din punct de vedere morfologic, deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: - substantivale: -ar (cronicar), -ământ (jurământ), -ătate (bunătate), -ătură (învăţătură), -eală (ameţeală), -eaţă (dulceaţă) etc. - adjectivale: -al (anual), -aş (nevoiaş), -bil (locuibil), -cios (mâncăcios), -esc (prietenesc), -iu (cenuşiu), -ui (gălbui), -uriu (fumuriu), -os (lemnos) etc. - verbale: -ăi (behăi), -ăni (clănţăni), -iza (ironiza), -ui (a bubui) etc. - adverbiale: -âş (târâş), -eşte (româneşte), -iş (pieptiş) etc. Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it ..............prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. alint « (a) alinta; păr « pară; prun « prună; îndemn « (a) îndemna; cuget « (a) cugeta; joc « (a) juca; cânt (subst.) « cântec; descânt (subst.) « descântec etc.
- | Afiseaza codul
Compunerea : a. prin contopire : cuvinte intregi , existente in limba care se scriu impreuna (untdelemn , faradelege) b. prin alaturare : cuvinte intregi , existente si independent in limba , care se scriu legate cu cratima (Marea-Neagre , Fat-Frumos) c. cu elemente de compunere : cuvinte inexistente independent6 in limba + cuvinte care se gasesc independent in vorbire , scrise inpreuna [ electromotor , micoproductie) d. prin abreviere :reuniunea a unor fragmente de cuvinte [ aprozar , agrosem ] schimbarea clasei gramatcale este un procedeu prin care se obtin cuvinte noi datorita simplei treceri de la o parte de vobire la alta : 1.Substantivele pot proveni : - unele adj articulate cu art hot , nehot , sau dem, (frumosul , un credincius , cel harnic) - unele pron articulate [ Si-a zis in sinea lui(din pron reflexiv)] [ Fiecare isi are eul lui (din pron pers)] , [ A ajuns un nimic (din prron negativ)] [ e la mijloc un ceva [ din pron nehotarat)] - unele numerale articulate cu art hot sau nehot (A primit un 3 . Treiul a fost trecut in catoalog .) - unele interjecti cu articol (Are un of . I-a ascultat oful) - participiul articulat (Ranitii au fost salvati) - supin (Mersul pe jos e sanatos) 2. Adjectivele pot proveni din : - participii ale vb : Cartea citita mi-a placut - gerunzii acordate ale vb : Se gasesc cosurile fumegande . - unele pronume care insotesc substantivele acordandu-se cu ele (7 din cele 10 feluri de pron) : El insusi a fost martor (adj. Pron de intarire) Prieteni mei au plecat (adj. Pron posesiv) Fiecare copil se bucura de vacanta (adj.pron nehotarat) Acest baiat este fratele meu (adj. Pron demonstrativ) Care carte ti-a placut cel mai mult (adj . pron interogativ) Nu mi-ai spus / care elevi lipsesc (adj pron relativ) Nici un elev nu lipseste (adj pron negativ) - adverbe : Mi-am luat haina si gata 3. Pronumele reflexive de persoana I si II provin din pronumele personale : El ma cheama (pron personal) Eu ma duc (pron reflexiv) 4. Adverbele pot proveni din : unele adj cand determina un vb (alt vb decat cop personal) : El canta un cantec frumos (adj) El canta frumos (adv) - unele subst : Seara este minunata (subst) Am sosit seara (adv) - unele participi : Spune deschis ce are de spus 5. Prepozitile pot proveni din unele adverbe prin articulare cu articol hotarat Priveste inainte (adv) Inaintea lor pot venii multi (prep)
- | Afiseaza codul
SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Cuvintele imprumutate .. gen supermarket , ok , weekend .
Paronimele :
sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite.
Antonimele :
sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus:
mare # mic; înalt # scund; bun # rău; sus # jos etc.
Sinonimele : sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător.
Un cuvânt poate avea mai multe sinonime, formându-se astfel o serie sinonimică:
adevărat - real - veritabil - autentic
Ontonimele habarnam ce sunt alea .. nu am auzit de ele ..
PS : Astea se invata la clasa a 4-a a 5-a , nu te supara.
