Daca este cineva dragut ofer multumesc. Ps 6-7 slideuri.
- | Afiseaza codul
INSTALATII ELECTRICE DE JOASATENSIUNE DE LUMINA SI FORTA A. GENERALITATI Prin instalatie electrica se Intelege o instalatie destinatä folosiri energiei electrice in scopuri industriale sau casnice (forla, ilurninat etc.). Dacã toate elementele componente se monteazã in interiorul clãdirilor, atunci instalalia se nuniete instalalie eleetricà intcrioar. in funcie de destinatie, deosebim instalalii electnice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaçii care sunt destinate aliineniárii receptoarelor (instalaii de fortã) i instalatii pentru ambele destina;ii. Proiectarea, execuia, precurn i Intretinerea instalatiilor electrice se fac in conformitate cu standardele i normativele in vigoare. Astfel, proiectarea i executarea instalatiilor electrice Ia consumatoni cu tensiunea panä Ia 1000 V se face conform nornativuIui 1-7. — Structura i execuia instalatiilor depind de destinaia br, a cladirilor in care se executü i a mediului de lucru. Astfel, In locuinte, clAdiri publice, birouri, instalabiile electrice se executA ingropat, iar in halele industriale, subsoluri, barAci, pe antiere, instalaiile ejectrice se executä apareflt. Personalul care executã, proiecteazã, intretine, verificA instalatiile electnice trebuie sa fie numai personal atestat ca atare. Autorizatia se elibereazf pe grade de competene, In funcie de studii i de coinplexitatea lucrãrilor care se vor executa. Este obligatoriu pentru personalul autorizat sa cunoascã toate actele normative legate de activitatea profesionalA, normele de protecie a munch i de acordare a pnimului ajutor, a normelor de pazA Contra incendlilor, a utilizãrii inijboacebor de alarmã i de stingere a incendlilor In instalatiile electrice, B. COMPONENTE NECESARE EXECUTARII INSTALATHLOR ELECTRICE INTERIOARE In componena instalatiibor electrice interioare Se utilizeaza conducte, cabluri, tuburi protectoare, aceesorii, aparataj de instalatii i echipamente. 1. CONDUCTE SI CABLURI ELECTRICE Conductele i cablurile electnice se folosesc pentru transportul i distribuia energiei electiiee Ia consumatori, alegerea br Facändu-se in functie de intensitatea maxhnä a curentubui din circuit. Atunci când se utilizeazã conducte i cabluni In mcdii normale, se tine cont de tipul conductebor, din punctul de vedere al izolaiei i al protectiei, dc distantebe minimne de amplasare, de intersectarea cu alte elemente, de caracteristicile Incãperibor industniale, de diferena de nivel sau de alte elemente specifmcate de proiectant. In mediile corozive apare coroziunea electrochimicä sau coroziunea chimicã. Coroziunea e1ectrochimici se datoreaza unei diferente de potential In prezenla. unui electrolit ce se aflä In mediul unde sunt plasate cablurile. Cel mai des, difenenla de potential apare In contactul dintre cupru i mantaua de plumb. Coroziunea chirnicà se datoreazA ageni1or chimici ce acioneazä asupra inveliu nilor de protetie sau asupra paribor conductoare. Protecia anticonozivä se asigurä frecvent prin impregnarea cu bitumuri. Pentru medi’ cu pericol de explozie se fobosesc conducte i cabluri cu protecii suplimentare din materiale plastice sau cu mantale din cauciuc siliconic, armnate. Protectia climaticà a cablunibor i conductebor se asigurA utilizând, dupa caz, materiale In constructie F, TF, TA, TH, THA. 2. TUBURI PROTECTOARE In confonmnitate cu STAS 1 i36011-80, pnin tub pentru instalatii electrice se inelege un element inchis, care servete pentru instalarea i/sau Inlocuirea prin tragere a conductelor ci/sau a cablurilor. Pentru reabizarea tuburibor, In functie de necesitäi, se au in vedere: materialul folosit, mnodul de racondare, protecia Impotriva solicitänilor mecanice, aptitudinea de a fi Indoite, comportarea Ia tempenatura, caractenistici electrice (de izobare), protecie contra pAtnundenii corpuribor sträine sobide i a lichidebor, rezistena Ia substane corozive sau poluante, rezistenta La acliunea radiatiibor solare. Pentru a fi necunoscute uor, se utilizeazA pentru tuburi simboluni standard izate, dintre care amintim: P — tubuni de protectie; E — tuburi etane; Y — tuburi din ]?CV; L — Icuite; R — tuburi cu manta rigida; I — Invebi exterior de protectie imprcgnat. LAcuirea i, parçial, plumbuirea asigunA protec;ia anticorozivä. In functie de constructie i de materialul din care sunt executate, deosebini mai mubte categorii de tuburi. Tuburile izolate uor protejate IP sunt fabricate din carton rezistent La umezeala au un InveIi din bandä de oeI laminatä Ia rece. Pentru protectia Ia umezeabã se impregneaza cu bitum industrial. Se monteaza aparent sau Ingropat. Tuburile de protectie P sunt confectionate din bandá de otel lamninatã, cu margini petrecute una peste alta pentru incheiere. Se monteazA numai aparent. Tuburile izolante uor protejate, flexibile, IPF, se executä din spirabe din bandã de hârtie impregnatä, peste care’se infàoanà spirale din bandA de otel plumbuitA. Tuburile izolante de protectie, etane, WE, sunt executate din carton izolant, prot ejat in teavA de old. La ambele capete aceste tuburi sunt filetate pentru a uura imbintirile. Tuburile izolante i de protectie flexibile, cu rezistenta mecanic, IPFR, se executA pnin infiiurarea In spiralA a unor benzi de o;eI plumbuite din tablä groasA, ccea cc be da o rezistenla mecanicä superioarä. Tuburile de protectie etane din teavà de otel Iäcuità, PEL, se monteazã aparent, sub tencuialä, sau Ingropat in pardoseabã, pentru protecia conductoarebor ebectrice, in locul tuburilor IPE. Tevile pentru instaLatii electrice se utilizeazä, cu precadere, In rnedii umede, dan necorozive, in medii Cu penicol de incendiu sau de expbozie. Tuburile cu manta din policlorurã de vinil se utilizeazA pentru instalalii cletrice intenioare pânã Ia 50 V i nu se monteazä pe perei din Iemn, paiantä sau abte materiale combustibile. Pentru traversäri i canalizäri electrice subterane, se folosesc tuburi de beton BAZELE TEHNOLOGIEI APLICATE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE DE LUMINAT SI FORTA Identificarea traseului instalatiei pe elementele de construclie i marcarea cu creta albã a acestuia. 0 atenlie deosebitä se va da locurilor unde instalatia traverseazä elementel de constructie — perechi de planee. Aici constructorul trebuie sa fie lasat golurile necesar trecerii. Marcarea traseului instalaliei se executa cu ajutorul unei rigle gradate din lemn sau din oel, a sforii de trasat i a firului Cu plumb 1i a nivelel. Sfoara este innegrita cu negru de fum i intinsa bine, jar prin ciupire, rAmâne pe zi o dunga neagrA care marcheaza traseul. Se Inseamna Cu creta locurile unde urmeaza sa se execute strapungeri in ziduri sau p1anee pentru traversarea tuburilor de proteclie, locuril de marcare a dozelor, a aparatelor de conectáre i a corpurilor de iluminat. Orieinarea verticala a sforii Se face cu nivela sau cu firul cu plumb. Se vor evit poriunile de grinzi i stAlpii de beton pentru realizarea traseelor, deoarece anturile sa strapungerile pot släbi rezistenla acestora. La instala;iile pentru locuine, traseele circuitelor electrice pe linie orizontalA s executA Ia distane de 30-50 cm de tavan, jar traseele verticale ale circuitelor pentr intreruptoare se aleg Ia distante de 10-20cm de tocul uii. Locurile de inontare a dozelor de derivae trebuie sA fie pe aceeai linie orizontal cu cea a tuburilor de protecie. Locurile pentru prize se aleg Ia 20-40 cm de nivelul pardoselii in camere de locuit Ia 1,2 m deasupra pardosclii In bucAtArii, jar intreruptoarele se plaseazA Ia 1,5 m InAlim de Ia nivelul pardoselii. Se marcheaza in locurile pentru montarea corpurilor de iluminat, Tuburile din PCV se indoale numai La cald i numai dupa ce au fost umplute cu sip uscat, dacA diametrul br este mai mare de Circa 30 mm. Incalzirea trebuie sA fie cat ai uniformA pe lungimea de incAizire. Lungimea de incAlzire se alege din tabele, In nc;ie de diametrul tubului. De asemenea, raza de eurburA R trebuie sA tie mai mare cat 4 d i mai micA decât 8 d. DupA Indoire, tubul se rAcete brusc pe poriunea indoitA, in cufundare in apA rece. imbinarea tuburibor se realizeazA cu manoane (mufe) livrate o datA cu tuburile. a tuburile din PCV, mufa se executA Ia cald pe on dorn calibrat. Pentru etanare, mufele burilor IPEY se lipesc suplimentar cu 0 solutie adeziva. Tevile metalice din instalatiile etane se pot Imbina prin sudare. Prin proces tehnologic de execufie a unei instalaii electrice se inelege succesiunea SAparea anuribor se executA cu maina universalA pentru strApungeri Ia care tuturor operatiibor i lucrArilor necesare pentru finalizarea acesteia: arghiul a fost inlocuit cu dalta. Pentru bucrAri de micA Intindere, saparea anuribor se • lucrAri de verificare a planurilor de execuie; Date face i manual, cu dalta i ciocanul. • marcarea traseului instalatiei i a bocurilor de montare a dozebor, aparatelor de Strapungerile in planee i perei se executA tot cu maina electricA sau manual, cu conectare i a corpuribor de iluminat; ilta ascutitA i ciocanul de 1-2 kg. GAurile pentru doze se executA mai adânc, astfel ca • sAparea anuribor i executarea strApungerilor; za sa se gAseascA Ia 2-3 mm sub nivelul tencuielii. • prelucrarea tuburibor de protecie; Prelucrarea tuburibor de protecie • montarea i fixarea tuburibor de proteCie; Tuburile de protecie se livreazA cu Iungiini fixe ImpreunA u un numAr egal de man- • montarea conductoarelor sau a cablurilor; ane. In funCie de particularitAi1e traseebor, tuburile trebuie tAiate, Indoite, imbinate. • montarea instala;iei de legare Ia pamant pentru protecia Contra electrocutArii; TAierea tuburilor de protecie se face diferit, in funcie de materialul din care este • montarea aparatelor de conectare, comandA i protecie; Dnfecionat tubul. Astfeb, dupA ce s-a Indepärtat tabla proteCtoare de jur imprejur Cu • montarea tabbourilor de distributie; utorul unui clete, tubul uor protejat IP se taie cu briceagul sau cu ferAstrAul pentru • montarea corpurilor de iluininat; mine. TAierea tuburilor P, IPE i cele executate din PCV se face cu ferAstrAul peritru • punerea sub tensiune a instalaliei. etale. Bavurile rezultate Ia tAiere se InbAturA Cu pila. In vederea imbinArii, tuburibe metalice se fileteazA. Imbinarea se realizeazA cu ETAPELE PROCESULUI DE EXECUTIE : Filetarea tuburilor metalice se face pe maini electrice de letat sau Cu dupe de tAiat filete. Verilicarea pieselor desenate ale instalaliei electrice. Pentru a putea ft executate, nclojrea tuburilor de protecie se face atunci cAnd pe traseu sunt obstacole care instalaiiIe electrice se reprezintA. in scheme de distributie (principale i secundare, mono-jbuie ocobite sau In situatiile in care flu se pot utibiza coturi sau curbe prefabricate. i mubtifilare), in planuri i in detalii de execufie. Indoirea tuburibor metalice de protecie se realizeazA Ia rece, cu prese metalice, sau Verificarea planurilor de execuie este necesarA pentru a Se vedea dacA aceste reprezintA solulia adecvatA pentru Construclia respectivã i daca acestea se completeazA In INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE Iluminatul electric Experiena aratä cä, dintre toate solutiile posibile pentru iluminarea unui anumit be nluncä (atelier electric, salã de clasä, Incàpere de locuit, magazin, salä de expoziie, -n de sport, stradà, piaã etc.), numai un numär redus sau chiar o singurä solutie asigurä area unui efect optim sub aspect tehnic i economic. Luminii, find o radiaie ctromagnetiCã, i se aplicã toate legile fizicii In ceea ce privete producerea i tributia ei. Din Intreg spectrul radiaiiLor electromagnetice, care se Intinde pe lungimile undá cuprinse Intre zero i infinit, radiatiile luminoase ocupA un domeniu extrem de corespunzätor lungimilor de undá dintre ?d = 0,38 j.i. Si ?2 = 0,78 i. impreuna vu tile ultraviolete, de lungime de undã mai mica (0,18 - 0,38 ), j cu radiaçiile raro,cii, de lungime de undä mai mare (0,78 i - 0,10 mm), radiatiile luminoase .ineazä spec trul optic. Iluminatul electric are ca principiu de functionare convertirea energiei electrice In Un curent electric genereaza cäldura Intr-un conductor electric. Orce conductor la o temperaturä mai mare de 525 °C va emite luminä. Lampa cu incandescent un filament dintr-un material cu punct de topire ridicat, Inchis Intr-un balon de sticlä care aerul a fost evacuat, sau In care existä un gaz inert. Lämpile cu incandescentä deme au filamentele din tungsten i, de obicei, contin un amestec de argon i un gaz gen sau o cantitate mica de nitrogen sau krypton. Lämpile vu descärcare electricä ionizeazä vaporii sau gazele Ia presiuni joase Ia cerea unui curent electric prin ele. Lampa vu neon este o astfel de lampã. Lampa scentä este o lampa vu vapori de joasA presiune. Lumina emisä de ea poate fi )iatà de lumina ziiei, jar eficienta sa este mare. Un tub fluorescent de 40 W produce atâta luminá ca i un bec incandescent de 150 W. in electro1uminiscenA, cunoscutá uzual ca iluminatul de panou, particulele de fosfor Intr-un strat de material neconductiv sunt strânse Intre douã conductoare, dintre care l transmite lumina. Un curent altemativ trece prin fosfor, racandu-l sa strãluceascä. Becurile tip fotoflash produc un singur fulger de luminã de Inaltä intensitate, care a câteva sutimi dintr-o secundA, prin arderea unui fir foarte fin de aluminiu In riorul unui bec de sticlä umplut cu oxigen. La inceputul secolului al XIX-Iea, chirnistul britanic Sir Humphry Davy a produs ii electric i a adus Ia incandescentä un fir subtire de platina trecând prin el un curent In 1878 i 1879, inventatorul englez Joseph Swan i inventatorul american mas Edison, simultan, au descoperit lampa cu incandescenta vu filament de carbon. In 1 aceleiai perioade, a fost introdusã i lampa cu arc, In care lumina apare atât sub a unor radiatii termice, cat i a efectelor de electroluminiscentá. Lampa fluorescentä t introdusa in 1938. Conductele din aluiiiiniu se introduc numai prin Impingere ele au 0 rezistentä mica Ia tracliune si se pot rupe uor. Aluminiul se corodeaz uor in mediul umed i, din aceastã cauzä, tuburile de protecie trebuie sä fie bine uscate i curate in interior. Concluciele de alwniniu nu se monteazã in aceIasi tub cu conductele de cupru. Nu este perinisá montarea in acelai tub a douã sau mai multe circuite pentru iluminat i pentru alimentarea altor receptoare sau montarea de circuite pentru alte tensiuni diferite. Daca instalalia a fost proiectatã pentru sistem monotub, atunci acesta confine Un conductor de nul cornun i câte un conductor de fazã pentru iluminat si prize. Legarea conductelor de aluminiu se executä numai cu ajutorul clemelor mobile Cu urub sau al clemelor mobile plate. Montarea conductelor INTENC se face rara a se utiliza tuburi de protecie, cu exceplia traversãrilor pereilor sau planeelor inai groase de 7 cm, situaie in care se prevad tuburi de Proteclie. l.a montarea peste planee, conductele INTENC se protejeazä Cu mortar de Ciment. Montarca cablurilor. In anumite sectoare industriale, unde se Intâlnesc Incperi cii umezealli permancntã sau Cu vapori de gaze care pot ataca izolatia conductoarelor, se folosesc cabluri cu izolalie de cauciuc cu manta de plumb, montate aparent. Fixarea acestor cabluri se face cu scoabe prinse direct pe zid sau pe console. Se mai pot utiliza bride san cleme i vine suporl. Pentru alimentarca cu energie electricã a atelierelor, laboratoarelor, a institutelor de ccrcetãri se folosesc conducte sub formã de bare de aluininiu montate In suporti din material eleciroizolant. Conduetele sunt protejate in canale de tabla, iar legaturile dintre sistemul de bare i consurnatori se realizeaza prin intermediul cutiilor de sigurançe pntru derivatii. Cutiile de sigurante Se prind de canalul de distributie prin uruburi. Sigurantele de top LF sau MPR se monteazã In furci pentru realizarea racordului electric Intre bare i consumatorul care trebuie alimentat i protejat. Pentru Ca tuburile sA poatã fi montate, este necesar ca acestea sA fie prelucrate: täiate, filetate, indoite i imbinate. Se executä astfel poriuni din traseul instalaiei (tronsoane), care apoi se nionteazä pe elementele de construcii i se imbinã Intre ele. Täierea tuburilor se face Ia bancul de lucru, dupä cc tubul a fost prins in menghina. Tuburile din PCV se taie cu ferastrAul de mânã cu pânzA latä pentru lernn, iar cele metalice, cu ferãstrãul cu panza pentru metal, Cu aparatul de sudare autogenä sau Ia maini speciale. Dupã tãiere, marginea tubului se curala de bavuri cu ajutorul unei pile (late, rotunde, semirotunde). Filetarea tuburilor se face numai Ia tuburile metalice (IPE, PEL i tevi). Sc folosesc clupele Cu bacuri, in funclie de diatnetru, sau maini electrice de filetat. Indoirea tuburilor se poate face Ia cald, pentru tuburile din PCV i metal, sau Ia rece pentru evile metalice. Imbinarea tuburilor se realizeazã prin fitinguri sau sudare. Fitingurile sunt piese de continuitate a tuburilor (niufe), de schimbare de directie (coturi, curbe) i de ramificaie (teuri). Fitingurile se introduc pe tuburi dupa cc s-au Incãlzit in prealabil. In cazul tuburilor IPEY, imbinãrile sunt lipite CU solutie adezivä. Dupa prelucrarea corespunzatoare a tuburilor, acestea se monteazA pe traseul stabilit in proiect. Montarea se poate efectua sub tencuialA, in zidurile sau placile de beton armat, peste placa plafonului sau aparent. Montarea receptoarelor electrice Pnincipalele receptoare sunt corpur e e ilun mat i inotoarele electrice. Moarea corpurilor de ilurninat con a Ii fixarea tãlpii corpului e iluminat, executarea onexiuniIor in dulie i asa larea or urilor de iluminat. Fixare\t corpuni Ion de iluminat se ace pe: • ele\nentele de construcie or zontale: afon, grinzi etc. • eIetente1e de construcie v rticale: p ei, stâlpi etc. Corpurile\de iluminat se pot m nta Ingr p tin elementele de onstruc;ie a ntite sau aparent pe acstea. Montajul Inopat este mai gre de exe utat dar permite real area unui finisa mai bun al elementelor dconstructii i inarire grad Iui de confort. Montajul apare’i este eel m i des ut lizat toritä accesu i uor Ia toate patile corpuluj de iluminat. ‘s. In cazul montãrii copur. r de ilum at de p1 fon (sau inzi), acestea se pot fla direct sau suspendat. Când corpul este cu in andescei a si se efectueaza direct pe plafon. Contarea aparatelor de conectare paratele electrice de conectare i protecie pentru instalatii interioare au o constructie simpla, pentru o rnanevrare uoarã. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza: ‘ intreruptoarele, care Inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub sarcinã; • comutatoarele, care servesc Ia modificarea, In mod succesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite; prizele de curent cu fia, care Ieaga un receptor de energie electricA. a. Montarea Intreruptoarelor - Se demonteazã mai intãi placa sau capacul aparatului, desfacându-se uruburile; - Se dezizoleuzA apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de 1 cm, se curãta bine Cu briceagul; - Se introduc capetele conductoarelor In 1oeauriIe bornelor i se strãng bine uruburiIe de contact trä a ft insA fortate, deoarece se poate distruge urubu1; - Se slãbesc uruburi1e care tin desracute ghearele de fixare, se introduce aparatul in dozA i se strang uruburi1e pana când ghearele fixeazA Intreruptorul; - Se rnonteazä placa sau capacul Intreruptorului, fixându-se prin uruburi. Dacä Intreruptorul este in montaj aparent, fixarea se face in dibluri, Cu ajutorul uruburiIor. Intreruptoarele se conecteazã Ia conductorul defaza, nu La eel de nul, pentru Ca, atunci când aparatul este deschis, lampa sA flu se mai afle sub tensiune, (bMontarea comutatoarelor Montarea aparenta sau IngropatA a comutatoarelor, precum i tixarea conductoarelor circuitului in Iocaurite clemelor respective se fac Ia fel Ca Ia Intreruptoare. In caiul comutatoarelor, sunt necesare, pe langa conduciorul defazã i eel de nul, Inca until sau doud conductQare suplimenlare de nul, In funclie de tipul eomutatorului. In carnerele de baie i in bucatArii flu se instaleazA intreruptoare. Actionarea corpurilor de iluminat din aceste Incãperi se face de Ia Intreruptoarele montate in exterior. Intreruptoarele si comutatoarele se monteaza, de regula, Ia o Inaltime de 1,5 m de la pamant. Pizele bipolare folosite pentru alimentarea receptoarelor mobile se construiesc cu sau farA contact de protec;ie. Prizele cu contact de protecfie se folosesc in Incaperile Cu pardoseala neizolatä (mozaic, beton), precum i pentru racordarea mainiIor electrice de spalat, a frigiderelor, etc. Prizele bipolare se ,nonteazà aparent sau ingropate sub tencuialã. La prizele prevAzute cu contact de protectie, acestea se leagä printr-un conductor de cupru F-500, de minimum 2,5 mm2, de nulul firidei de branament. Legatura se face prin Lipire sau printr-o brãtarA metalicã. In carnerele de locuit i in birouri prizele se fixeaza Ia o Inaltime de 0,15 — 0,30 m de Ia pardoseala. In Incaperile cu pardoseli neizolate, Inãltimea de montare a prizelor va ft de 1,20-1,40 m. Atunci când sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleacA de Ia tablourile de distributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, Intreruptoarele pachet se monteazä pe tablourile de distributie, pe schelete metalice fixate In pardoseala sau direct pe corpul utilajului respectiv. Dacä sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de ilurninat care totalizeazã puteri man, intreruptoarele i comutatoarele pachet se monteazA aparent pe pereti, pe dibluri de Iemn. Intreruptoarele cu pârghie servesc Ia Intreruperea i separarea circuitelor de fortä i lumina de intensitãti de curent man. Ele se fixeazb pe placa tabloului de distnibulie pnin uruburi cu piulitä. Conductoarele circuitelor coinandate se leagã lafIecarefurcà prin papuci. Deschiderea cireuitului se face prin actionarea in jos a mânerului. Alimen-tarea se face la bornele superioare, jar plecärile circuitului spre receptoare se leagà Ia bornele inferioare. Aclionarea se face manual, Cu ajutorul unui mbner izolant. Montarea prizei de pàmânt i a reelei generale de Iegare Ia pàmâmt Receptoarele electrice sunt executate, in general, cu carcase metalice. Dacã conducta de faz, care asigurã alimentarea receptorului, se desface din urubul de prindere sau se dezizoleazã intr-un alt punct i atinge carcasa receptorului, acesta este pus sub tensiune (220 V). Aceasta poate provoca accidente grave, chiar electrocutare, dacb omul atinge o astfel de carcasä pusä accidental sub tensiune. Pentru a se evita astfel de situatii, se folosesc rnai multe metode de protecie. dintre care cele mai importante sunt: - metode de legare Ia nulul de protectie, utilizate când punctul neutru al retelei electrice este legat Ia pbmânt. Nulul de protectie este o conductb de cupru ce se formeazã Ia cofret sau la tabLoul general din nub! comun, care se leaga Ia pãmânt. La nulul de protec;ie se leagA toate pariLe metalice ce ar putea ajunge In mod accidental sub tensiune; • metode de legare Ia pamânt, utilizate când punctul neutru al retelei electrice este izolat fa;A de pãrnânt. Legatura se face prin intermediul unei ref ele generale de le,gare Ia pàrnant. I — retea gencrala de legare Ia päniânt (OL — Zn 25 x 4 mm 2 — ramificatie (OL — Zn2Ox3mm2); 3 — Iegtura cAtre priza de pamânt; 4 — piesa de separaie; 5 — brara de fixare. Montarea aparatelor de conectare Aparatele electrice de conectare i protecie pentru instalatii interioare au o constructie simpla, pentru o rnanevrare uoarã. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza: ‘ intreruptoarele, care Inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub sarcinã; • comutatoarele, care servesc Ia modificarea, In mod succesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite; prizele de curent cu fia, care Ieaga un receptor de energie electricA. a. Montarea Intreruptoarelor - Se demonteazã mai intãi placa sau capacul aparatului, desfacându-se uruburile; - Se dezizoleuzA apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de 1 cm, se curãta bine Cu briceagul; - Se introduc capetele conductoarelor In 1oeauriIe bornelor i se strãng bine uruburiIe de contact trä a ft insA fortate, deoarece se poate distruge urubu1; - Se slãbesc uruburi1e care tin desracute ghearele de fixare, se introduce aparatul in dozA i se strang uruburi1e pana când ghearele fixeazA Intreruptorul; - Se rnonteazä placa sau capacul Intreruptorului, fixându-se prin uruburi. Dacä Intreruptorul este in montaj aparent, fixarea se face in dibluri, Cu ajutorul uruburiIor. Intreruptoarele se conecteazã Ia conductorul defaza, nu La eel de nul, pentru Ca, atunci când aparatul este deschis, lampa sA flu se mai afle sub tensiune, (bMontarea comutatoarelor Montarea aparenta sau IngropatA a comutatoarelor, precum i tixarea conductoarelor circuitului in Iocaurite clemelor respective se fac Ia fel Ca Ia Intreruptoare. In caiul comutatoarelor, sunt necesare, pe langa conduciorul defazã i eel de nul, Inca until sau doud conductQare suplimenlare de nul, In funclie de tipul eomutatorului. In carnerele de baie i in bucatArii flu se instaleazA intreruptoare. Actionarea corpurilor de iluminat din aceste Incãperi se face de Ia Intreruptoarele montate in exterior. Intreruptoarele i comutatoarele se monteazA, de regula, Ia o Inalçime de 1,5 m de Ia par ealä. c. ontarea prizelor Pizele bipolare folosite pentru alimentarea receptoarelor mobile se construiesc cu sau fara contact de protec;ie. Prizele cu contact de protecfie se folosesc in Incaperile Cu pardoseala neizolatä (mozaic, beton), precum i pentru racordarea mainiIor electrice de spalat, a frigiderelor, etc. Prizele bipolare se ,nonteazà aparent sau ingropate sub tencuialã. La prizele prevAzute cu contact de protectie, acestea se leagä printr-un conductor de cupru F-500, de minimum 2,5 mm2, de nulul firidei de branament. Legatura se face prin Lipire sau printr-o brãtarA metalicã. In carnerele de locuit i in birouri prizele se fixeaza Ia o Inaltime de 0,15 — 0,30 m de Ia pardosealA. In Incaperile cu pardoseli neizolate, Inãltimea de montare a prizelor va ft de 1,20 — 1,40 m, In cree, grAdinie de copii, camere pentru copii, prizele se monteazà Ia 1,50 m inaltimc de Ia podea. d. rvlontarea Intreruptoarelor i comutatoarelor-pachet i a intreruptoarelor cu pârghie Pentru intreruperca i comutarea circuitelor de forlA i de luminã, se utilizeaza Intreruptoare si comutatoare pachet. Ele pot ft bipolare sau tripolare. Atunci când sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleacA de Ia tablourile de distributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, Intreruptoarele pachet se monteazä pe tablourile de distributie, pe schelete metalice fixate In pardoseala sau direct pe corpul utilajului respectiv. Dacä sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de ilurninat care totalizeazã puteri man, intreruptoarele i comutatoarele pachet se monteazA aparent pe pereti, pe dibluri de Iemn. Intreruptoarele cu pârghie servesc Ia Intreruperea i separarea circuitelor de fortä i lumina de intensitãti de curent man. Ele se fixeazb pe placa tabloului de distnibulie pnin uruburi cu piulitä. Conductoarele circuitelor coinandate se leagã lafIecarefurcà prin papuci. Deschiderea cireuitului se face prin actionarea in jos a mânerului. Alimen-tarea se face la bornele superioare, jar plecärile circuitului spre receptoare se leagà Ia bornele inferioare. Aclionarea se face manual, Cu ajutorul unui mbner izolant. Montarea prizei de pàmânt i a reelei generale de Iegare Ia pàmâmt Receptoarele electrice sunt executate, in general, cu carcase metalice. Dacã conducta de faz, care asigurã alimentarea receptorului, se desface din urubul de prindere sau se dezizoleazã intr-un alt punct i atinge carcasa receptorului, acesta este pus sub tensiune (220 V). Aceasta poate provoca accidente grave, chiar electrocutare, dacb omul atinge o astfel de carcasä pusä accidental sub tensiune. Pentru a se evita astfel de situatii, se folosesc rnai multe metode de protecie. dintre care cele mai importante sunt: - metode de legare Ia nulul de protectie, utilizate când punctul neutru al retelei electrice este legat Ia pbmânt. Nulul de protectie este o conductb de cupru ce se formeazã Ia cofret sau la tabLoul general din nub! comun, care se leaga Ia pãmânt. La nulul de protec;ie se leagA toate pariLe metalice ce ar putea ajunge In mod accidental sub tensiune; • metode de legare Ia pamânt, utilizate când punctul neutru al retelei electrice este izolat fa;A de pãrnânt. Legatura se face prin intermediul unei ref ele generale de le,gare Ia pàrnant. I — retea gencrala de legare Ia päniânt (OL — Zn 25 x 4 mm 2 — ramificatie (OL — Zn2Ox3mm2); 3 — Iegatura catre priza de pamânt; 4 — piesa de separare 5 — bara de fixare. INTRETINEREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASA TENSIUNE In timpul exploatArii, instalatiile electrice trebuie sA functioneze la parametrii entru care au fost concepute i construite. Totodatà, instalatiile electrice mai pot fi intoduse accidental Ia solicitäri suplimentare: • mecanice, datoritä vibratiilor elementelor de constructie • termice, datoritä supraIncAlzirii Ia care pot fi supuse receptoarele electrice. Principalele tipuri de defecte care pot apärea sunt: 1. Intreruperea circuitului electric Dacà se constatã cà flu existA tensiune Ia barele tabloului electric, cauzele pot Ii: topirea siguranei fuzibile datoritA unui scurtcircuit. Patronul siguranei se Inlocujete numai dupa ce este Inlãturatã cauza care a provocat topirea; slAbirea unei legaturi electrice, caz In care se reface lipitura, sau dacä legAtura este prin strângere cu filet, se strange urubuI; scoaterea din functiune a receptorului alimentat. In aceastà situatie se reparä sau se IflloCuiete receptorul. 2. Defectul de izolatie Acest defect apare datoritã Imbãtrânirii izolatiei conductelor electrice. Acest tip de ect, dacA flu este depistat Ia timp, poate duce Ia scurcircuit sau chiar Ia electrocutarea i atingere directA sau indirectã. Portiunea defectä se Inlocujete. 3. Defecte In tabloid electric Cele mai freevente defecte la un tablou electric sunt: släbirea unei legaturi electrice dintr-o clemã sau bornã de prindere. In acest caz se strâng uruburile; deteriorarea clemelor de prindere. deteriorarea unor aparate electrice (de comutare, de protecie, semnalizare, etc.). Se identificã aparatele respective, se desfac din tablou i se repara sau se Inlocujesc. deterjorarea izolatoarelor de sustinere a barelor tabloului electric, car In care toate izolatoarele deteriorate se Inlocuiesc. 4. Defecte Ia corpurile de iluminat Defectele pot fi: • arderea lämpii. Se Inlocuiete cu o lampã flOU cu aceleai caracteristici; • deteriorarea starterului Ia corpurile de iluminat fluorescente. Se Iiilocuiete cu unul nou, de aceeai putere, farà demontarea lAmpii; defectarea balastului Ia corpurile de iluminat fluorescente. Balastul trebuie Inlocujt cu unul lou; släbirea legaturilor Ia borne sau In clemele de Conexiuni; spargerea, fisurarea, strApungerea päriIor izolatoare; spargerea sistemului optic, murdArirea suprafeelor reflectante, deteriorarea sistemului de prindere. 5. Defecte Ia prize Principalele cauze care provoaca defecte Ia prizele monofazice sunt; • supraInc-carea prin racordarea Ia acestea a unor receptoare de peste 2000 W (deformarea sau topirea pãrilor izolatoare plastice) BAZELE TEHNOLOGIEI APLICATE INSTALTIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE DE LUMINA SI FORTA Contarea aparatelor de conectare paratele electrice de conectare i protecie pentru instalatii interioare au o constructie simpla, pentru o rnanevrare uoarã. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza: ‘ intreruptoarele, care Inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub sarcinã; • comutatoarele, care servesc Ia modificarea, In mod succesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite; prizele de curent cu fia, care Ieaga un receptor de energie electricA. a. Montarea Intreruptoarelor - Se demonteazã mai intãi placa sau capacul aparatului, desfacându-se uruburile; - Se dezizoleuzA apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de 1 cm, se curãta bine Cu briceagul; - Se introduc capetele conductoarelor In 1oeauriIe bornelor i se strãng bine uruburiIe de contact trä a ft insA fortate, deoarece se poate distruge urubu1; - Se slãbesc uruburi1e care tin desracute ghearele de fixare, se introduce aparatul in dozA i se strang uruburi1e pana când ghearele fixeazA Intreruptorul; - Se rnonteazä placa sau capacul Intreruptorului, fixându-se prin uruburi. Dacä Intreruptorul este in montaj aparent, fixarea se face in dibluri, Cu ajutorul uruburiIor. Intreruptoarele se conecteazã Ia conductorul defaza, nu La eel de nul, pentru Ca, atunci când aparatul este deschis, lampa sA flu se mai afle sub tensiune, (bMontarea comutatoarelor Montarea aparenta sau IngropatA a comutatoarelor, precum i tixarea conductoarelor circuitului in Iocaurite clemelor respective se fac Ia fel Ca Ia Intreruptoare. In caiul comutatoarelor, sunt necesare, pe langa conduciorul defazã i eel de nul, Inca until sau doud conductQare suplimenlare de nul, In funclie de tipul eomutatorului. In carnerele de baie i in bucatArii flu se instaleazA intreruptoare. Actionarea corpurilor de iluminat din aceste Incãperi se face de Ia Intreruptoarele montate in exterior. Intreruptoarele i comutatoarele se monteazA, de regula, Ia o Inalçime de 1,5 m de Ia par ealä. c. ontarea prizelor izele bipolare folosite pentru alimentarea receptoarelor mobile se construiesc cu sau farA contact de protec;ie. Prizele cu contact de protecfie se folosesc in Incaperile Cu pardoseala neizolatä (mozaic, beton), precum i pentru racordarea mainiIor electrice de spalat, a frigiderelor, etc. Prizele bipolare se ,nonteazà aparent sau ingropate sub tencuialã. La prizele prevAzute cu contact de protectie, acestea se leagä printr-un conductor de cupru F-500, de minimum 2,5 mm2, de nulul firidei de branament. Legatura se face prin Lipire sau printr-o brãtarA metalicã. In carnerele de locuit i in birouri prizele se fixeaza Ia o Inaltime de 0,15 — 0,30 m de Ia pardosealA. In Incaperile cu pardoseli neizolate, Inãltimea de montare a prizelor va ft de 1,20 — 1,40 m, In cree, grAdinie de copii, camere pentru copii, prizele se monteazà Ia 1,50 m inaltimc de Ia podea. d. rvlontarea Intreruptoarelor i comutatoarelor-pachet i a intreruptoarelor cu pârghie Pentru intreruperca i comutarea circuitelor de forlA i de luminã, se utilizeazA Intreruptoare i comutatoare pachet. Ele pot ft bipolare sau tripolare. Atunci când sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleacA de Ia tablourile de distributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje, Intreruptoarele pachet se monteazä pe tablourile de distributie, pe schelete metalice fixate In pardoseala sau direct pe corpul utilajului respectiv. Dacä sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de ilurninat care totalizeazã puteri man, intreruptoarele i comutatoarele pachet se monteazA aparent pe pereti, pe dibluri de Iemn. Intreruptoarele cu pârghie servesc Ia Intreruperea i separarea circuitelor de fortä i lumina de intensitãti de curent man. Ele se fixeazb pe placa tabloului de distnibulie pnin uruburi cu piulitä. Conductoarele circuitelor coinandate se leagã lafIecarefurcà prin papuci. Deschiderea cireuitului se face prin actionarea in jos a mânerului. Alimen-tarea se face la bornele superioare, jar plecärile circuitului spre receptoare se leagà Ia bornele inferioare. Aclionarea se face manual, Cu ajutorul unui mbner izolant. Montarea prizei de pàmânt i a reelei generale de Iegare Ia pàmâmt Receptoarele electrice sunt executate, in general, cu carcase metalice. Dacã conducta de faz, care asigurã alimentarea receptorului, se desface din urubul de prindere sau se dezizoleazã intr-un alt punct i atinge carcasa receptorului, acesta este pus sub tensiune (220 V). Aceasta poate provoca accidente grave, chiar electrocutare, dacb omul atinge o astfel de carcasä pusä accidental sub tensiune. Pentru a se evita astfel de situatii, se folosesc rnai multe metode de protecie. dintre care cele mai importante sunt: - metode de legare Ia nulul de protectie, utilizate când punctul neutru al retelei electrice este legat Ia pbmânt. Nulul de protectie este o conductb de cupru ce se formeazã Ia cofret sau la tabLoul general din nub! comun, care se leaga Ia pãmânt. La nulul de protec;ie se leagA toate pariLe metalice ce ar putea ajunge In mod accidental sub tensiune; • metode de legare Ia pamânt, utilizate când punctul neutru al retelei electrice este izolat fa;A de pãrnânt. Legatura se face prin intermediul unei ref ele generale de le,gare Ia pàrnant. I — retea gencrala de legare Ia päniânt (OL — Zn 25 x 4 mm 2 — ramificatie (OL — Zn2Ox3mm2); 3 — Iegtura cAtre priza de pamânt; 4 — piesa de separaie; 5 — brara de fixare. BAZELE TEHNOLOGIEI APLICATE INSTALA ELECTRICE DE JOASA TENSJUNE DE ILUMINA SI FORTA Prin legare Ia pämnt se In;elege legatura Ia o prizä de pãmânt. Aceasta este formata din mai multi electrozi aezati vertical In sol, Ia adâncimea de inghe (mai mare de 0,8 in) i un electrod orizontal de legaturã. In ultiinul tinip, pentru economisirea o;elului se folosesc ca prize de pAmânt armãturile din beton armat ale fundatiilor sau alte elemente metalice din sol, care, parcurse de curent, flu au de suferit din punct de vedere functional. Executarea legàturilor Ia tablourile electrice i Ia priza de pmânt Aceste Iucräri se fac dupã Ce toate receptoarele electrice au fost inontate. Cu conductele parcurse de cureni pânA Ia 100 A se procedeazA astfel: • se dezizoleazã conductoarele pe 1 — 1,5 cm, se curata de stratul de oxid, se cositoresc prin introducere in cositor topit; • se introduce pe conductã un tub varnis de 1,5 — 2,5 cm diametru, se executä conexiunea in cleme i se Impinge tubul varnis peste portiunea de conductor dezizolat; • conexiunea in clemã se executä slãbindu-se urubu1 de strângere a conductorului In contact i strângându-se Ia bc urubuI clemei; pe eticheta clcmei se noteazã destinaia IegAturii cc s-a executat. Conductele i cablurile parcurse de curenti mai man de 100 A se prevãd Ia capete cu papuci de legaturâ. Acetia se fixeazã prin presare sau cu material ajutãtor in stare topitã. Conductorul de cupru, dupã ce a fost dezizolat, se curäta de oxid cu o lamã ascuitä, apoi Se introduce in pasta pentru decapare. Coñductorul de aluminiu, inainte de a se introduce in papuc pentru Iipire, se metalizeazã. Dupa ce s-au efectuat legäturile Ia toate tabbourile electrice, se trece Ia executarea legaturilor Ia pamânt. Se verificá daca receptoarele sunt corect legate Ia nulul de protectie. Se executä apoi legatunile Ia reçeaua generalã de legare Ia pãinânt. Fixarea se face cu brätári sau pe console. ca in cazul tuburilor de protectie. Releaua de Iegare Ia pamânt este platbandä din old zincat de 25 x 4 mm2, legätura fàcându-se pnin sudare sau prin prindere Cu surubs i piulitã. Punerea sub tensiune a instalatiei Instalatia electricã se pune sub tensiune In conditiile in care legaturile in doze sunt provizorii. Dacã se constatã c sunt conexiuni incorecte, poriuni1e respective se scot de sub tensiune i se reinediazA. La punerea sub tensiune se verificA cu multA atentie: • dacA tablourile electrice sunt complet echipate, bine fixate, legate Ia nulul de protecie (sau Ia pamânt), dacA au chei de inch idere; • dacä s-au utilizat materialele prevàzute in proiect; • dacã rcceptoarele electrice, prizele, intreruptoarele ati poziiiIe preväzute i sunt bine fixate. Dupa cc s-a constatat ca toate receptoarele functioneazA normal, se scoate intreaga instalalie de sub tensiune i se trece Ia definitivarea legaturilor in doze: se cositoresc, se izoleazã i se introduc in doze, jar acestea se acoperä cu eapacul. Instalatia se repune sub tensiune numai La recepçia provizonie a ci. INTRETINEREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASA TENSIUNE In timpul expboatarii, instalatiile electrice trebuie sä funclioneze Ia parametnii pentru care au fost concepute i construite. Totodatä, instalatiile electrice mai pot fi supuse accidental Ia solicitAri supliinentare: • mecanice, datoritã vibratiilor elernentelor de construclie • termice, datonitA supraIncälzinii Ia care pot fi supuse receptoarele eleetiice. Pnincipalele tipuri de defecte care pot apärea sunt: 1. Intreruperea circuitului electric Dacä se constatA cä flu existä tensiune Ia barele tabloului electric, cauzele pot fi: • topirea siguranei fuzibile datoritã unui scurtcircuit. Patronul sigurantei se inIocuiete nurnai dupä cc este inlãturatã cauza care a provocat topirea; • slâbirea unei legaturi electrice, caz in care se reface lipitura, sau dacã IegAtura este prin strângere cu filet, se strange urubul; • scoaterea din functiune a receptorului alirnentat. In aceastA situatie se reparã sau se inlocuiete receptorul. 2. Defectul de izolalie Acest defect apare datonitã irnbãtrâninii izolatiei conductelor electnice. Acest tip de defect, dacã nu este depistat Ia timp, poate duce Ia scurcircuit sau chiar Ia electrocutarea prin atingere directä sau indinecta. Ponliunea defectä se inIocuiete. 3. Defecte in tabloul electric Cele mai frecvente defecte Ia un tablou electric sunt: - • släbirea unei legatuni electnice dintr-o clemA sau bornã de prindere. In acest caz se strâng urubuniIe; • deteriorarea cbemelor de prindere. • deteriorarea unor aparate electrice (de coniutare, de protectie, semnalizare, etc.). Se identificA aparatele respective, se desfac din tablou i se repanfi sau se inlocuiesc. • deteniorarea izolatoarelor de susinere a barebor tabloului electric, caz in care toate izolatoarele deteriorate se inlocuiesc. 4. Defecte Ia corpurile de iluminat Defectele pot fl: • arderea lAmpii. Se inlocuiete cu o lampa nouä cu aceIeai caractenistici; • deteriorarea starterului Ia corpurile de iluminat fluorescente. Se Inlocuiete Cu unul iiou, de aceeai putere, rara demontarea Iämpii; • defectarea balastului Ia corpurile de iluminat fluorescente. Balastul trebuie inlocuit Cu unul nou; • slàbirea Iegatunilor Ia borne sau in clernele de conexiuni; • spargerea, fisurarea, strãpungerea pãrtilor izobatoare; • spargerea sistemului optic, murdàrirea suprafetebor reflectante, deteniorarea sistemului de prindere. 5. Defecte Ia prize Principalele cauze care provoaca defecte Ia prizebe monofazice sunt: • supraincãrcarea, pnin racordarea Ia acestea a unor receptoare de peste 2000 W (deformarea sau topirea parilor izolatoare plastice) Solicitarea mecanicã repetata, datoritä introducerii si scoaterii fiselor din priza; lipsa de stabilitate a prizei In doza; distrugerea pariala sau totala a prizei (topire, ardere). NORME DE PROTECTIA MUNCII in tara noastrã sunt elaborate Normele republicane de protec,tia muncil, caie cuprind cadrul general de tehnicà a securitätii muncii i normele de igienã a muncii. Personalul care lucreazA Ia instalatjjle electrjce sub tensjune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protecie Impotriva electrocutArjj i aciunii arcului electric. Acestea sunt: mijloace de protectie izolante: cleti i präjini electroizolante, sculecu mânere electroizolante, mänui, cizme, galoi, covoare, preuri i platforme electro- izolante; indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa de tensiune; garnituri mobile de scurtcircuitare i legare Ia pämânt; panouri, paravane, Imprejmuiri i semnalizrj sau indicatoare mobile; placi avertizoare care au rol: • de avertizare a pericolului pe care II prezintã apropierea de locurile aflate sub tensiune; de interzicere a unor actiuni care ar putea duce Ia accidente; de sigurana (cum ar fi ,,Scos de sub tensiune”, ,,Lucratj aici!”, ,,Legat l pämânt”); de inforn-iare cu privire Ia unele puncte de lucru (cum ar fi: ,,Fo1o mãnuj1e de protectie!”, ,,Lucratj numai cu casca de protectie!”). In timpul executãrjj instalatijlor electrice, muncitorjj electricjenj trebuie sá respecte anumite reguli de protecie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmäri grave. Astfel: La executarea gaurilor In ziduri (càrãmidã sau beton) se folosesc ochelari de protectie. In cazul In care muncitoml electrician folosete scara pentru executarea lucrãriIor sale, el trebuie sã aibA grijà sà prevada Ia capetele de jos vârfuri ascutite sau tälpi t cauciuc. Scãrile rezemate trebuie sa lie aezate sub un unghi de 60° fatA de orizontalä. Când se Iucreazà Ia o Inältime mai mare de 4 m, trebuie folosita i centura de Instalatoril electricienj vor avea grijä sA nu aeze niciodatä scriIe In apropierea’ locurilor care se aflã sub tensiune i care nu sunt protejate linpotriva atingerilor accidentale. Folosirea uneltelor electrice portabile, ca maini electrice de dAltuit i frezat ziduri, de gaunt etc., alimentate Ia o tensiune de 220 V, este permisA numai In locuri uscate 1 numaicu conditia de a se lega Ia pàmânt pãrile metalice ale acestora. In Incäperile umede se folosesc unelte electrice care functioneazA Ia tensiunea de 36, 24 sau chiar 12 V (tensiunj nepericuloase). Nu este permisa apucarea uneltelor C partea br activA sau de conductoarele de legätura cu sursa de alimentare. Instalatorul electrician care lucreazA cu unelte electrice de gaunt sau de sãpat anturi In zid, precum i cu dãIi pneumatjce nu va sta pe 0 scarA rezematä sau pe 0 scai dublä, deoarece existA pericolul de a se rAsturna. El va Iucra stand lie pe schele, lie p eafodaje construite In prealabil. In tara noastrã sum elaborate Normele republicane de protecf Ia munch, care cuprind cadrul general de tehnieä a securitalii rnuneii i normele de igienä a munch. Personalul care lucreazA Ia instalaiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protectie Irnpotriva electrocutArii i aciunii arcului electric. Acestea sunt: mijloace de protecie izolante: cleti i präjini electroizolante, scule cu mânere electroizolante, mänui, cizme, galoi, covoare, preuri i platforme electroi zolante; • indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezena sau lipsa de tensiune; garnituri mobile de scurtcircuitare i legare Ia pAinânt; panouri, paravane, Imprejmuiri i semnalizäri sau indicatoare mobile; • placi avertizoare care au rol: • de avertizare a pericolului pe care II prezinta apropierea de locurile aflate sub tensiune; • de interzicere a unor actiuni care ar putea duce Ia accidente; • de sigurana (cum ar fi ,,Scos de sub tensiune”, ,,Lucraçiaici!”, ,,Legat Ia phmant”); • de informare Cu privire Ia unele puncte de lucru (curn ar fi: ,,Folosili inãnuile de protectie!”, ,,Lucrai numai Cu casca de protectie!”). In timpul executãrii instalailor electrice, muncitorii electricieni trebuie sä respecte anumite reguli de protecie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel: La executarea gaurilor In ziduri (cãrAmidã sau beton) se folosesc ochelari de protecie, In cazul in care muncitorul electrician folosete scara pentru executarea lucrärilor sale, el trebuie sä aibã grijA sã prevada Ia capetele de jos vârfuri ascutite sau talpi de cauciuc. Scärile rezemate trebuie s fie aezate sub un unghi de 600 fatã de orizontalä. Când Se lucreazA Ia o Inãlime niai mare de 4 m, trebuie folosità i centura de protecçic. Instalatorii electricieni vor avea grija sA flu aeze niciodatA scArile In apropierea locurilor care se aflA sub tensiune i care nu sunt protejate Impotriva atingerilor accidentale. Folosirea uneltelor electrice portabile, ca maini electrice de dAltuit i frezat ziduri, de gaunt etc., alimentate Ia o tensiune de 220 V, este permisA numai In locuri uscate i numaicu condiia de a se lega Ia pamânt pAriIe metalice ale acestora. In IncAperile umede se folosesc unelte electrice care funcioneazA Ia tensiunea de 36, 24 sau chiar 12 V (tensiuni nepericuloase). Nu este permisa apucarea uneltelor de partea br activA sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, lnstalatorul electrician care lucreazA cu unelte electrice de gAunt sau de sApat anuri in aid, precum cu dAlti pneumatice flu va sta pe 0 sCarA rezematA sau pe 0 scarä dublA, deoarece existA pericolul de a se rAsturna. El va lucra stand fie pe schele, construite in prealabil. Montarea tuburilor de protectie pe zidarie. Fixarea tubului de protectie sub tencuiala Pentru locuinle se folosesc tuburi P sau din PCV. In cazul plafoanelor sau & pardoselilor, tuburile pot ft Inglobate in placa de beton armat sau In apa de egalizar (beton turnat peste placa de rezistenta), deasupra càreia Se monteazà pardoseala de uzurA. Racordul tuburilor Inglobate in beton se face numai Intre pereti i planee cu ajutorul tubului flexibil din PCV, care permite executarea curbelor. La turnarea pläcilor i panourilor din beton se pot utiliza cofraje care permit executarea acestora cu Iiuri i canale pentru montarea ulterioarä a tuburilor. Montarea aparent a tuburilor de proteepe se practicA frecvent In construciile industriale. Prinderea se face cu ajutorul scoabelor sau al bráärilor care se fixeazã direct pe construciecudibluri sau pe console. In incAperi cu umiditate ridicat, Ia capetele tubului de protecie care rãniân libc:re, ?entru Impiedicarea pAtrunderii picaturilor, se monteazA pipe, iar Ia ieirea din tub, Instalatlilor electrice Uunde izolatia conductoarelor se poate degrada, se monteazä inele sau tue de protecie. Montarea dozelor se face dupa ce s-au introdus capetele tuburilor de proteclie prin etape in executia instalatiilor electrice de lumina i fora dintr-o clãdiigauri din doze. sunt: - montarea tuburilor de protectie i a conductelor electrice Montarea conductelor i a cablurilor electrice • montarea tabiourilor electrice; - montarea receptoarelor; Conductele se introduc In tuburi in mod dferit, In funcie de materialul din care sunt fàcute. - montarea prizei de pámánt i a reelei generale de legare Ia pAmant; Conductele din cupru se introduc l)rifl tragere. La un capat al tubului se plaseazã 0 - executarca legaturilor Ia tablourile electrice i Ia priza de pAmânt; til, jar prin celalalt capl.t se introduce o sârmä de old zincat cu diametrul de circa 1,5 mm - puncrea sub tensiune a insta1aiei. cu un ochi Ia un capät. Sc mai poate introduce o panglicä de oeI cu o lungime de 10—15 m, lntr-o clãdire, In afara instalatiilor de Iurninä i forA, se inai gAsese i alte instaIa1care are La capät o bilã, La ieirea sârrnei prin tilä se prind conductele de ochiulul sârmei i Cu caracter special: de telefoane, de radioamplificare, de sonerii, de ceasuri, de avertizasetrage sârma. a incendiului, de paza etc. In cazul panglicii, conductele se prind de ochiul de Ia capät i panglica se impinge in tub cu captul prevazut cu bilä. Operaia se face de cAtre doi muncitori, La tuburile montate aparent, conductele se introduc in tuburi Inainte de montarea acestora, lAsând lungimile necesare pentru legaturile din doze. Legarea conductoarelor de cupru se face dupã cc a fost Indepãrtat stratul de oxid i s-a realizat curAtirea prealabila. 0 legäturä executatà incorect duce La märirea rezistentei electrice Ia locul de contact i Ia Incälzirea i arderea conductoarelor. Legarea conductoarelor de cupru prin innãdire se practicã frecvent pentru circuite electrice aparente. Legarea prin rãsucire se executä Cu Un cleste patent pe o lungime relativ mare, se cositorete i se izoleazã cu bandã izolatoare, eel puin, in douã straturi. Introducerea conductelor In dozä se realizeazA ca in figura de mai jos. in interiorul tuburilor de protectie nu sunt permise Iegãturi. Accesorii pentru instaIaii electrice Papucii de cablu sunt accesoriile care servese pentru legarea conducroarelor la o borna wi bo1 sau un surub do contact. Peste conductoarele de cupru multifilar se executã papuci tantati, presai sau turnati. Fixarea conductorului In papuc se executà prin cositorire. Cele douä numere gravate pe ureche an urniätoarea seinnificaçic: priinul numãr — sectiunea conductorului, jar al doilea numär — diametrul bornei Ia care so poate monta. Pentru conductoare do aluminiu multitilare so utilizeazä papuci in care pe urechea papueului so graveaza numai seeiunea conductorului pentru care so poate folosi. Fixarea conductoarelor de aluminiu se face cu bride strânse in uruburi de olel zincat i cu rondele elastice de oel. Clemele de Iegäturä sunt executate din cupru sau oel zincat 1 so folosesc pentru legarea conduetoarelor in/re ele. Cleinele mobile en zirub sunt folosite pentru imbinarea a douã, trei sau patru conductoare, care se iiitroduc in crestatura urubului i se strbng cu 0 piuliã. Clemele mobile picue servese pentru imbinarea a doub san trei conductoare cu o seciunea pänb Ia 4 mm2. Concctorii realizeazã imbinarea conducloarelor Cu ajutorul unor uruburi de sträpungere. Scoabele si brãtãrile servesc pentru lixarea tuburilor montate aparent. Diblurile servesc pentruJixarea de elemente de construcçie a scoabelor, brAbrilor sau a altor elemente. Diblurile so executã din lemn de brad sau de tei in fomiA de trunchi de piramidb i din material plastic sau din oel, având in interior o gaura filetatã In care se inurubcazã uruburi de diferite lungimi, in functie de necesitali. Maiioanele de Iegiitura servesc Ia innddirea guburilor i so fac diii aceIai material ca i tubul. Coturile servesc Ia schimbarea directiei tubului Cu 90°. Mai existä teuri care sehimbã direclia tubului in doub sensuri i cj.irbele care servesc tot Ia schimbarea direciei ttibului. Inelele i pipele de protecie so confectioneazã din porlelan i se utilizeazA pentru a sc proteja izolatia conductoat-elor de marginea tãioasã a mantalelor de tablã. Dozele sunt considerate tot accesorii ale instalatiilor electrice deoarece permit ,accesulla instalafie pentru executarea Iegãturilor Ia conductoarele electrice sau Ia cabluri. Dozele pot fi, In funcie de rolul pe care ii indeplinesc doze de trecere, doze de derivaie, doze de aparat. Dozele. Se executã din tablA, din material plastic sau prin turnare i sunt prevazute cu gAuri peiitru introducerea capetelor tuburilor de protecie san a capetelor cablurilor. Diinensiunile dozelor folosite Ia instalatiile electrice interioare sunt in funcie do mãrimea tuburilor sau do diametrul cablurilor care Se racordeaza. LUCRARI PRECATITOARE DE MONTARE A INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE: Pentru executarea unei instalatii electrice, este necesarã intocmirea unui proiect de execulie. Proiectul so executã de ciltre speeialiti, iar executia trebuie sà fie avizatA de furnizorul de energie electricä. Proioctul de executie este Insotit de scheme de distributie principale i secundare, planuri (pe niveluri, cu traseele coloanelor iaIe circuitelor, locurile de rnontaj ale tablourilor electrice i ale receptoarelor) i detalii. In figura de mai jos sunt redate planul i schema instalatiei electrice a unui apartament. Circuitele de iluminat sunt separate de circuitele de alimentare ale receptoarelor. Consumatorii electrocasnici sunt monofazati i se leaga Ia câte o fazA a tabloului do distribuie i Ia nul. Alimentarea tabloului general de distribuie se realizeazA cu patru conduet oare (trei conductoare de fazä i tin conductor do nul). La legarea consumat orilor so cautä sA se realizeze o Incarcare cat mai uniformä a fazelor.
